Problema calendaristică reflectă diviziunea climatică a UE

Statele membre nu sunt de acord cu data adoptării noilor obiective climatice, conform concluziilor provizorii ale Consiliului European din 20 martie. Scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030 pare să se îndepărteze.

Statele membre nu sunt de acord cu data adoptării noilor obiective climatice. Iar această problemă a calendarului relevă o problemă mai gravă: obiectivul favorizat de Comisie pentru reducerea cu 40% a gazelor cu efect de seră nu este un consens.

Proiectul de concluzii al Consiliului privind climatul energetic, consultat de EURACTIV, arată că există încă un dezacord considerabil privind alegerea între două termene posibile pentru adoptarea unei poziții comune privind clima și energia.

O poziție europeană privind reducerea emisiilor pentru Conferința privind clima de la Paris din 2015 urmează să fie pregătită "până în primul trimestru al anului 2015", se arată în proiectul de concluzii. Următoarea pagină indică faptul că se va lua o decizie cu privire la pachetul din 2030 "înainte de sfârșitul anului".

Prin urmare, UE pare să renunțe la rolul său global de lider în cadrul procesului-cadru al Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC). La rândul lor, negociatorii francezi insistă că "trebuie să se găsească un acord solid înainte de termenele prevăzute de text.

Obiectivele privind clima și energia în cadrul discuțiilor Consiliului European sunt îndoite de două aspecte majore: creșterea, competitivitatea și ocuparea forței de muncă, pe de o parte, și competitivitatea industrială, pe de altă parte.

Proiectele de concluzii ale Consiliului Energetic afirmă că orice obiectiv european privind politica în domeniul energiei și al climei trebuie să "garanteze prețuri accesibile la energie, competitivitate industrială, siguranța aprovizionării și atingerea obiectivelor noastre în materie de climă și mediu". Acest lucru demonstrează cât de mult a fost încălzită încălzirea globală în ierarhia priorităților politice europene.

Problema calendaristică reflectă diviziunea climatică a UE

Opoziția Poloniei

Polonia, cu sprijinul țărilor din Europa de Est, pare să fi reușit să se asigure că până în 2015 nu se va lua nicio decizie cu privire la pachetul energetic-climat 2030, în ciuda opoziției țărilor lider, cum ar fi Regatul Unit, Franța și Germania.

În luna ianuarie, Comisia a publicat un scenariu de reducere a emisiilor de 40%. De asemenea, a propus ca 27% din mixul energetic să provină din surse regenerabile, chiar dacă statele membre sunt libere să-și aleagă propriul raport de energie curată.

Franța a sperat să convingă țările emergente și Statele Unite să își asume angajamente ferme în cadrul unui acord global prin adoptarea unei poziții puternice la Consiliul European din 20 martie.

Acest lucru nu va fi cazul. Alte pasaje legate de energie sunt la fel de neimpozabile.

Documentul repetă astfel un angajament luat în 2002 de statele membre: realizarea "rapidă" a interconectării a cel puțin 10% din capacitatea instalată a producției de energie electrică. Acest obiectiv ar fi trebuit atins în 2005.

Context Problema calendaristică reflectă diviziunea climatică a UE

Comisia a prezentat pachetul privind energia și clima din 2030 la 22 ianuarie 2014. Acesta va înlocui obiectivele 20-20-20, care vizează reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE cu cel puțin 20%. % din energia din surse regenerabile în consumul de energie al Uniunii și reducerea cu 20% a consumului de energie primară prin creșterea eficienței energetice. Ultimul punct este singurul obiectiv neobligatoriu, este singurul care cu siguranță nu va fi respectat de UE.

Până în 2030, Comisia Europeană propune:

•      o reducere de 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră de la nivelul din 1990, care este obligatorie la nivel național și nu poate fi realizată prin utilizarea de credite de carbon;
•     utilizarea creditelor de carbon pentru a îndeplini noile angajamente internaționale privind schimbările climatice;
•     un obiectiv de 27% pentru energiile regenerabile, obligatoriu pentru întreaga Uniune, dar nu la nivel național;
•     niciun obiectiv nou privind eficiența energetică înainte de revizuirea progresului privind Directiva privind eficiența energetică din iunie 2014;
•     recomandări neobligatorii privind gazele de șist care ar putea deveni obligatorii în 2015;
•     o rezervă de stabilitate a pieței pentru Sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) capabil să retragă sau să elibereze până la 100 de milioane de credite de carbon;
•     și expirarea Directivei privind calitatea combustibilului până în 2020, ceea ce impune o reducere cu 6% a intensității gazelor cu efect de seră în UE.

Mulți consideră acest pachet drept un compromis în ceea ce privește echilibrul de putere între diferitele state membre. Deputații europeni și șefii de stat europeni vor discuta aceste măsuri înainte de a-și da acordul final.